Singurătatea…

Singuratate

Se pune problema in urmatoarele feluri:
– Ce este singuratatea?
– Te scapa dragostea de singuratate?
– Dacă oamenii sunt singuri, atunci de ce caută in disperare să-şi demonstreze că nu e aşa?
– E o bătaie de joc să trăiesti singur, e o bătaie de joc să trăieşti alături de alţii şi să fii singur.

Imho singuratea este o problema foarte foarte complexa. Conform DEX-ului, lucrurile par foarte simple: ‘fara altcineva’, ‘retras’, ‘izolat’, ‘parasit’.
Iau in considerare premisa ca singuratatea este o chestiune negativa. Si ce spunea si Dumnezeu, ‘nu este bine ca omul sa fie singur’. [nu de alta, dar exista momente in care chiar avem nevoie sa fim singuri; sau exista persoane care se simt mai bine izolate; insa nu despre asta este vorba, ci despre situatiile in care nu alegi sa fii singur].

Daca merg cu analiza mai departe exista doua mari ‘categorii’ de singuratate: 1. cand esti ‘inadaptat’, parasit, respins si izolat de oameni, si 2. cand traiesti cu si intre oameni si totusi esti/te simti singur.
Primul caz este mai evident. Oamenii au multe prejudecati si o scara a valorilor cel putin dubioasa si din cauza aceasta isi aleg prieteni din motive egoiste sau conform vorbei de duh ‘cine se aseamana se-aduna’. Ce se intampla insa daca nu esti frumos; sau daca nu ai succes/bani/influenta; sau daca esti un ‘ciudat’? Te bazezi pe familie ca sa nu fii chiar ‘lupul singuratic’.

Al doilea caz este chiar mai complicat. Daca in primul situatia e clara (si de obicei persoanele care trec prin aceste probleme constientizand asta, isi gasesc un prieten/prietena apropiata, in general o persoana care trece/a trecut printr-o experienta similara. La fel cum exista boli pe care le ducem in spate fara prezenta vreunui simptom, la fel exista persoane care sufera de singuratate fara sa-si dea seama de asta.

Cat de singuri suntem? Chiar daca suntem inconjurati de familie si prieteni/amici, exista cateva lucruri la care ar trebui sa meditam.

1. Singuratatea izvoraste din egoism. Cu cat suntem mai altruisti, cu atat vom fi mai apropiati si uniti/’lipiti’ unii de ceilalti.
2. Daca nu ne putem accepta asa cum suntem, si celor din jur le va fi greu sa faca asta.
3. Oamenii nu sunt ‘posesia’ altor oameni. Persoanele posesive ‘traiesc singure cu cineva’.
4. Refuzul si incapatanarea de a te face cunoscut celor din jur, va degenera in singuratate. [nu putine sunt situatiile in care oamenii s-au ‘fript’ din cauza ca au fost deschisi, si au ajuns singuri fiindca au preferat sa nu se mai expuna riscului de a fi raniti a doua/treia oara].
5. Absenta increderii/credintei duce de asemenea la singuratate.

Desigur ca s-au scris si s-ar putea scrie carti pe aceasta tema, insa am vrut doar sa pun accentul pe cateva lucruri esentiale. Tu, ce crezi despre singuratate? Cat de singuri suntem?

Voi fi bucuroasă să-ţi răspund la aceste întrebări!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: